Un paroh din Dieceza de Milano a venit într-o zi la
Cardinalul Schuster deoarece avea o problema destul de grea în parohia sa. Era
vorbe de un necredincios grav bolnav. Nu voia să audă de preot sau de sfintele
sacramente şi repeta mereu: „Religia mea este partidul”.
Sărmanul
paroh era preocupat de trecerea la cele veşnice a acestei „oiţe negre din
parohia sa, dar şi de faptul ca va trebui să refuze liturghia de înmormântare,
în cazul că familia ar fi dorit acest lucru.
Cardinalul,
calm şi inspirat, drept răspuns i-a pus preotului în mână o medalie: Medalia
Miraculoasă.
- Părinte paroh, dă
bolnavului această medalie, i-a zis cardinalul.
- Dar cum voi reuși
să intru în acea casă, unde mi s-a interzis totalmente accesul? – întrebă parohul.
Cardinalul
l-a fixat cu privirea părintească şi încurajatoare, iar preotul a prins curaj
şi a zis:
- Voi încerca orice
variantă pentru a mi se deschide acea uşă; mă voi ruga mai mult.
Câteva zile
mai târziu, preotul îi scria cardinalului aceste cuvinte: „Slavă Domnului, am
reuşit să conving bolnavul să primească Medalia Miraculoasă şi, după câteva
zile. A trimis pe cineva din familie ca
să mă cheme la el. A acceptat să primească sfintele sacramente şi a avut o
moarte creștinească.”
Medalia
Miraculoasă chiar face minuni.
Să mai
spunem că acest bun cardinal (care a murit la 30 august 1954) a fost declarat
ca fericit de Papa Ioan Paul al II-lea în anul 1997.