O
veche poveste indiană spune aşa:
Era
un împărat care se îmbolnăvise foarte grav. Doctorii nu-i mai dădeau nici o
şansă. Însă un vraci bătrân i-a spus;
- Majestatea
Voastră, eu vă pot oferi un leac: dacă veţi reuşi să îmbrăcaţi cămaşa unui om
cu adevărat fericit, vă veţi vindeca.
Împăratul
i-a convocat imediat pe toţi slujitorii săi şi le-a spus:
- Mergeţi
oriunde şi căutaţi omul fericit, şi vă rog să-mi aduceţi cămaşa acelui om.
Astfel am garanţia că mă voi vindeca.
Şi
au plecat toţi slujitorii în diferite direcţii să caute un asemenea om. Au
poposit la un om bogat şi i-au spus:
- Credem
că tu eşti bogat, ai de toate şi eşti fericit.
- Da’
de unde? Am atâtea griji, atâtea nopţi nedormite din cauza averilor. Nu am fost
nici o zi cu adevărat fericit.
Au
poposit apoi la un înţelept şi i-au spus:
- Tu
eşti omul care le ştii pe toate, cunoşti o mulţime de mistere, şi eşti fericit.
-
Nicidecum. Mereu mintea este in căutare şi nu îmi găsesc liniştea. Nu sunt eu
un om fericit.
Şi
au mai mers aceşti slujitori şi au bătut la multe porţi, dar răspunsul era
mereu acelaşi: „Nu sunt nicidecum fericit.”
În
cele din urmă, obosiţi de drum, dar şi cu frică mare de a se întoarce acasă
fără cămaşă, doi dintre acei slujitori s-au oprit lângă o colibă, rezemaţi de
trunchiul unui copac, gata să adoarmă. La un moment dat, aud o voce din
interiorul colibei: „Doamne, ce fericit sunt că şi azi copiii mei au fost
sănătoşi! Ce fericit sunt că am avut cele necesare pentru viaţă, pentru familie
şi pentru copii…..” Când au auzit cei doi slujitori, au năvălit în colibă şi au
văzut doi soţi, cu trei copii, îngenunchiaţi în faţa unei icoane, spunându-şi
rugăciunea de seară. Şi au întrebat:
- Tu
eşti un om fericit?
- Da,
sunt foarte fericit, pentru că Dumnezeu are grijă de mine, am copii buni şi
sănătoşi….
- Ştii
ce te rugăm? Îţi plătim cât doreşti, dar am vrea să ne dai cămaşa ta, ca să o
ducem împăratului.
- Dar
eu nu am cămaşă, a răspuns sărmanul om…..
