Meropius Pontius
Anicius Paulinus s-a născut la
Bordeaux în anul 353. În anul 394, este hirotonit preot şi se
aşează la Nola,
în Italia, pentru a duce o viaţă retrasă, lângă mormântul Sf. Felix. Aici a
construit o bazilică splendidă închinată Sf. Felix, care apoi a devenit loc de
pelerinaj, unde veneau creştinii din tot Apusul să se închine. În 409, Paulin a
fost făcut episcop de Nola, petrecându-şi restul zilelor sale pentru turma sa
rău chinuită de năvălirile dese ale goţilor. A murit în anul 431. Sărbătoarea
sa este la 22 iunie.
La
un moment dat, în viaţa sa, fiind fugărit de persecutori, s-a ascuns între doi
pereţi foarte apropiaţi unul de altul. Persecutorii erau pe urmele sale.
Dintr-o dată, un păianjen a ţesut o pânză între cei doi pereţi. Urmăritorii,
văzând pânza, s-au gândit că nicicum Paulin nu poate fi ascuns acolo şi au
plecat. Atunci Paulin şi-a zis: „Unde este Dumnezeu, chiar şi o pânză de
păianjen poate deveni un perete, însă unde nu este Dumnezeu, chiar şi pereţii
pot fi doar simple pânze de păianjen”.
