sâmbătă, 24 noiembrie 2012

„Sora Blândeţe"



           Călugăriţa Maria Angelica Pérez, cu numele de acasă Crescenţia, din congregaţia “Figlie di Maria Santissima dell’Orto” a fost beatificată sâmbătă, 17 noiembrie 2012, la Pergamino, în provincia de Buenos Aires, de cardinalul Angelo Amato, prefectul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor.
            Maria Angelica Pérez, provenea dintr-o familie simplă, cu o credinţă limpede. Avea o bunătate înnăscută ce avea să-i atragă numele de “Sora Blândeţe”, pe care i-l dăduseră cu afecţiune cei săraci şi suferinzi, de care se ocupa această călugăriţă.
            Cardinalul Angelo Amato a prezentat un scurt portret spiritual al călugăriţei argentiniene, spunând: „Mărturiile spun că toate călugăriţele erau bune, dar Crescenţia era excepţională. Părea că era făcută doar din bunătate, răbdare, bucurie şi amabilitate.
Această existenţă trăită în bunătate era alimentată de o credinţă vie, activă, de nezdruncinat. În această credinţă îşi avea originea spiritul activ şi intensul apostolat care i-a făcut pe cei ce-o cunoşteau să spună despre ea că <purta cerul în inimă>”. „Era generoasă faţă de cei mici şi faţă de săraci. Nu maltrata pe nimeni, dimpotrivă celor care nu puteau plăti, „Sora Blândeţe” le dăruia hrana şi hainele necesare.
            În ciuda unui fizic plăpând, Maria Angelica avea un curaj granitic, alimentat de o credinţă titanică.  Mamelor, care nu aveau medicamente pentru copii, le spunea: „Fiica mea, nu-mi datorezi nimic, îţi dau eu ce-ţi trebuieşte.”
            Deseori spunea: „Avem lapte în abundenţă pentru bolnavi, de ce să nu dăm puţin şi celor săraci?”
            Supravieţuieşte tatălui şi surorilor sale, toţi răpuşi de tuberculoză, fapt ce nu o împiedică să se dedice tocmai slujirii copiilor bolnavi de TBC, din sanatoriul de la Mar del Plata, unde a fost chemată să-şi desfăşoară misiunea. În acel sanatoriu va fi ea însăşi lovită de neiertătoarea boală, din cauza căreia va şi muri la doar 35 de ani, pe 20 mai 1932.