Tânăra Chiara
Badano (1971-1990), recent beatificată, a experimentat cum durerea poate să fie
transfigurată de iubire şi să fie în mod misterios locuită de bucurie. La
vârsta de 18 ani, într-un moment în care cancerul o făcea să sufere în mod
deosebit, Chiara l-a rugat pe Duhul Sfânt, mijlocind pentru tinerii din
Mişcarea sa.
În afară de propria vindecare, îi ceruse lui
Dumnezeu să-i lumineze cu Duhul său Sfânt pe toţi acei tineri, să le dea
înţelepciunea şi lumina: "A fost chiar un moment al lui Dumnezeu: sufeream
mult din punct de vedere fizic, dar sufletul cânta" (Scrisoare către
Chiara Lubich, Sassello, 20 decembrie 1989).
Cheia păcii sale şi a bucurie sale era încrederea completă în Domnul şi
acceptarea, chiar şi a bolii, ca exprimare misterioasă a voinţei sale pentru
binele său şi al tuturor. Repeta adesea: "Dacă tu vrei, Isuse, vreau şi
eu".
La 11 iunie 1999 se deschide pentru ea
procesul de canonizare
diecezan, care se încheie în 21 august 2000. Imediat după aceea,
materialul adunat în tot acest proces este trimis la Vatican unde, după recunoaşterea validităţii investigaţiei, se pregăteşte elaborarea
verdictului. Cele două volume ale verdictului au fost depuse la Congregaţia pentru
Cauzele Sfinţilor, unde se examinează asupra faptelor eroice ale virtuţilor în
slujba lui Dumnezeu.
În 3 iulie
2008, papa Benedict al XVI-lea recunoaşte
eroicitatea virtuţilor şi o declară venerabilă. În 19 decembrie
2009 Papa semnează
decretul de aprobare al miracolului atribuit prin mijlocirea Chiarei Badante
iar la 25 septembrie 2010 Prefectul
Congregaţiei pentru cauzele sfinţilor, monseniorul Angelo Amato o declară sfântă.