Luis
de Whol, în cartea sa La luz apacible
(Lumina blândă) redă un dialog interesant dintre Sfântul Toma de Aquino şi
sora lui, Marotta:
La un moment dat, ea spuse:
- Trebuie să fie foarte greu să fii călugăr… sau călugăriţă.
El i-a zâmbit.
- Crezi? Multe tinere caută să apară frumoase pe dinafara şi, încercând aceasta, renunţă la a fi frumoase pe dinăuntru. Călugăriţele, în schimb, caută să fie frumoase pe dinăuntru şi, încercând aceasta, se înfrumuseţează în toate aspectele.
Ea scutură din cap a îndoială.
- A fi călugăriţă, deci înseamnă a căuta sfinţenia şi trebuie să ai multe virtuţi pentru a fi sfânt.
- Este tocmai invers, Marotta, – spuse Sfântul Toma, foarte serios. A fi sfânt înseamnă să iubeşti mult. Virtuţile sunt doar consecinţa acestei iubiri.
La un moment dat, ea spuse:
- Trebuie să fie foarte greu să fii călugăr… sau călugăriţă.
El i-a zâmbit.
- Crezi? Multe tinere caută să apară frumoase pe dinafara şi, încercând aceasta, renunţă la a fi frumoase pe dinăuntru. Călugăriţele, în schimb, caută să fie frumoase pe dinăuntru şi, încercând aceasta, se înfrumuseţează în toate aspectele.
Ea scutură din cap a îndoială.
- A fi călugăriţă, deci înseamnă a căuta sfinţenia şi trebuie să ai multe virtuţi pentru a fi sfânt.
- Este tocmai invers, Marotta, – spuse Sfântul Toma, foarte serios. A fi sfânt înseamnă să iubeşti mult. Virtuţile sunt doar consecinţa acestei iubiri.