Pahomiu (287 -347), soldat în
armata lui Constantin cel Mare, era păgân. Lupta contra lui Maxențiu. Înaintând
cu trupele sale, obosit și flămând, a ajuns într-un oraș din Egipt, aproape de
Alexandria. Creștinii din acele ținuturi, văzându-i în ce hal arată, le-au adus
imediat pâine și apa.
Pahomiu a rămas atât de uimit
încât nu-i venea să creadă că este posibil așa ceva. A întrebat:
- Cine sunt aceștia? I s-a răspuns:
- Aceștia sunt
creștinii.
Datorită unor
conflicte cu superiorii săi din armata romană, este arestat. Din nou vine în
contact cu creștini care erau arestați pentru credința lor, și este din nou
impresionat de felul lor de a trăi și a se ruga.
Pahomiu s-a interesat de credință
lor. A fost așa de impresionat de gestul și atitudinea lor încât a cerut să fie
și el botezat. Mai apoi a ajuns marele Sfânt Pahomiu și a scris o pagină de aur
în istoria Bisericii. Viața sfântului Pahomiu a fost una plină de minuni.
