sâmbătă, 31 martie 2012

Botezul salvator



Între Shirley O’Neill şi colegul ei de facultate, Albert Kloger, se înfiripase o frumoasă prietenie. Ea, o foarte bună catolică, iar el încă nu era botezat. În desele lor plimbări Shirley a avut ocazia de a-i vorbi despre religia catolică, iar convertirea şi botezul lui Albert păreau iminente.
În ziua de 9 mai 1959, primăvara californiană era cum nu se poate mai splendidă. Albert şi Shirley s-au gândit că o plimbare pe ţărmul golfului San Francisco ar fi fost o adevărată încântare. Mai mult, Albert şi-a dorit o scufundare în enormele arcuri numite Golden Gate, acolo unde se unesc cele două extremităţi ale golfului.
            Trecuse doar un sfert de oră, când Shiley aude un strigăt disperat care cerea ajutor.
            „La strigătul disperat al lui Albert, povesteşte Shirley, mi-am îndreptat privirea în acea direcţie şi l-am văzut zbătându-se îngrozitor, în vreme ce o namilă curioasă, a cărei spinare se putea zări din apă, se ţinea de el, care striga din răsputeri:
«Shirley, este un rechin! Pentru Dumnezeu, salvează-te, fugi! » La cuvintele lui, prima reacţie ar fi fost de a fugi, dar asta nu ar fi fost o laşitate din partea mea?”
Şhirley s-a întors ca să-l ajute pe Albert. Ajungând până la el, care se zvârcolea în apa înroşită de sânge, concentrându-şi toate puterile, ea reuşi, în cele din urmă, să-l readucă la ţărm, unde a fost întins pe nisip.
            „Dragă Shirley,  pentru mine totul s-a sfârşit, dar sunt mulţumit că tu ai scăpat teafără, spuse Kloger. Mulţumesc din inimă pentru tot ce ai făcut pentru mine.” Această fată curajoasă, îngenuncheată lângă trupul desfigurat al prietenului ei, luă mâna muribundului, cu ambele ei mâini, o duce să atingă cruciuliţa pe care ea o purta la gât şi îi şopteşte: „Albert, vrei să primeşti acum botezul?” Printr-o uşoară clătinare din cap, zâmbind parcă, o făcu pe Shirley să înţeleagă că acceptă. Atunci tânăra alergă până la mare, îşi umplu pumnul cu apă. Toarnă apoi apa pe capul muribundului, îi face semnul sfintei cruci şi spune cuvintele sacramentale: „Albert, eu te botez în numele Tatălui, şi al Fiului şi al Sfântului Duh.” Două ore mai târziu Albert trecea la cele veşnice în spitalul Crucii Roşii.
            În urma acestui fapt, primarul din San Francisco a propus ca tânăra eroină să fie decorată cu medalia Carnegie, una din cele mai mari distincţii pentru bravuri civile.